marți, 12 octombrie 2010

Locuri bune, la balcon (Rarăul, ediţia de toamnă - 2010)


Dire Straits - Private Investigations

Toamnă superbă (ca orice toamnă bucovineană). Pun la cale cu prietenul Cornel (Cornel Vodafone, adică) o ieşire. La pozat, indubitabil! Unde, oare? Pe Rarău, evident. Dăm alarma şi pe la două eram îmbarcaţi deja în Caddy (minunată bijuterie tehnică, cu garda la sol mai mult decât generoasă). Pe Izvorul Pojorâtei, şantier grozav. Când va fi gata, tronsonul de drum la care se lucrează acum va fi - cu siguranţă - unul din cele mai pitoreşti din ţară. Înainte de ieşirea în golul alpin, pauză (mare): o macara de la Electromontaj, calată în mijlocul drumului, chinuia de zor un stâlp. Timp la dispoziţia militarului, numai bun de dat câteva telefoane. Cornel (Cornel Salvamont, a nu se confunda cu Cornel Vodafone sus-amintit), regretă din toată inima că nu e cu noi, că tare ne-ar fi dus la "Balcon", unde ne tot canonim să ajungem de mai bine de un an de zile. Bună idee! Venim cu o întrebare: -Voicu nu e pe Rarău? (adică Voicu Raia, omul cel mai îndrăgostit de munte din toată Bucovina Românească / dacă nu credeţi, Google yourself...). Din păcate, nu, tocmai coboară de pe Giumalău, da' aţi putea încerca la Meteo, că e Shosho de serviciu. A doua idee bună! Sunat, vorbit, aprobat, echipat (ca din întâmplare, prin rucsac găsesc o lanternă frontală cu baterii proaspete şi o surată de-a ei clasică, dar cu burta plină). Între timp, drumul se eliberează, apare şi Voicu de pe Giumalău, ca din senin. Trece în faţa noastră ca să ne atenţioneze asupra şicanelor drumului (doar e salvamontist până în ultimul cromozom!). Ieşim în golul alpin, unde ne întâmpină trei căprioare:
Semn bun, drum (aproape) bun şi ajungem în timp util la staţia meteo. Shosho în poartă, gata de atac. În 15 minute suntem la gura galeriei:

După 580 metri pe sub pământ (dacă nu spun bine, Garmin e de vină), vedem din nou lumina zilei. Priveliştea e şocantă: suntem undeva la 100 metri în aer (de fapt aproape agăţaţi pe peretele calcaros). Enjoy:
Vedere spre Pojorâta şi Câmpulung

Vedere spre Câmpulung Est şi Prisaca Dornei - Vama

Muncelul Sadovei şi mai departe, munţii Rodnei.



Shosho, călăuza noastră. Stimă!



Cam asta se vede sub noi...

După atâta încântare, ar fi cazul să ne mai şi întoarcem, ca să revenim pe lumină la staţia meteo.

Ieşim unul câte unul...

NOROC BUN!
Trei mineri de frunte: Francesca, Cornel Vodafone şi subsemnatul.
Din lipsă de trepied, Shosho e pe partea cealaltă a Nikonului.

Ieşim în creastă şi mai aruncăm o privire spre releul de comunicaţii.

Cam pe aici ar trebui să treacă pârtia (care pârtie? ... vorba lui Shosho).

Vârful şi Pietrele Doamnei în B/W.

Prin amabilitatea personalului cabanei, reuşim să facem o poză bună Pietrelor din balconul de la etajul 5.

Spre casă, mai aruncăm o privire spre Pietrosul Bistriţei (în stânga) şi Călimani (dreapta).
-----------------------------------
Atenţie!
Traseul nu este nicidecum unul turistic! Nu solicitaţi coordonatele GPS ale intrării în galerie (deşi, evident, avem traseul memorat în întregime iar imaginile originale sunt geo-tag-uite / la cele publicate EXIF-ul a fost scos...). Pentru aceasta există profesionişti în ale muntelui (a se citi Formaţia Salvamont Suceava, personalul Staţiei meteo Rarău). Din câte ştiu, nimeni n-a fost refuzat (afară doar de cazul în care n-a fost echipat corespunzător sau nu avea nimic în comun cu muntele).
Pentru corectitudine, voi publica în curând coordonatele GPS ale "balconului".

1 comentarii:

Anonim spunea...

Sa mai spun de cand nu am vazut Campulungul toamna,sau Raraul?...nici nu stiu daca imi mai amintesc.Noroc cu super imaginile tale!Te-am pupat!
Gabi Budai

Trimiteți un comentariu