duminică, 28 octombrie 2012

Prietenii mei, arborii...


Prietenii mei, arborii.
(Text: Casian Balabasciuc)

De la prietenii mei, arborii, am învăţat că spre lumină trebuie să te înalţi cât mai drept, că fiecare lucru sau fiinţă îşi are rostul său, care nu poate fi decât o formă de înţelepciune a universului şi că de locul în care te naşti te leag
ă mai mult decât rădăcinile.

Tot ei mi-au dezvăluit că într-o pădure sunt la fel de importanţi cei mici ca şi cei mari atunci când seceră vântul, iar pe cei înalţi mai degrabă îi loveşte trăsnetul decât pe cei mărunţi, dar niciodată nu îi poate nimici pe toţi.
Prietenii mei, arborii, mi-au arătat cum îşi ţin strâns în rădăcini pământul, ca să nu îl răpească viiturile vrăjmaşe, căci fără pământul lor nu ar mai putea exista nici ca pădure şi nici singuratici. M-au lămurit că una e să fii imobil şi altceva înseamnă să fii statornic.

Mi-au desluşit că nu e important să urmăreşti de pe care ram cântă privighetoarea, ci cum cântă, că uneori lucrurile aparent neînsemnate pot duce la fapte mari, aşa cum frunzele moarte care putrezesc an de an devin pământul fertil ce întreţine viaţa.

Mi-au mai arătat că oricât de mare ai fi, tot nu poţi acoperi întreaga lume şi că numai cei care sunt puternici pot fi şi înalţi.

Din freamătul lor am aflat că degeaba auzi, dacă nu înţelegi ceea ce auzi şi că uneori cine oftează este mai fericit decât cel care tace. Din tăcerea lor am simţit că mai degrabă ar trebui să ne temem de cele ce nu le vedem, decât de cele ce se arată.

Prietenii mei, arborii, mi-au dat de înţeles că viaţa şi moartea nu se înfruntă, ci se completează, la fel cum vârful unui arbore, chinuit de vânt, se înclină deoparte şi de cealaltă a locului firesc.

Şi mi-am mai spus arborii, bunii mei prieteni, că înţelept nu este să aduni doar pentru tine, ci să împarţi cu dărnicie din ceea ce ai lumii prin care ai trecut.
-------------------------------------------------------------------------------
Imaginile de mai sus au fost "furate" de la intrarea în localitatea Ciprian Porumbescu.
Cum am mai spus-o în repetate rânduri, Bucovina e bogată în peisaje de vis.


1 comentarii:

Micul spunea...

Un blog interesant ;) frumos

Trimiteți un comentariu