Cu siguranţă, postarea de faţă va marca sfârşitul toamnei fotografice de anul acesta. După culoarea cerului şi alte câteva semne, pare că iarna e pe-aproape. Chiar va da buzna, dacă nu mă înşel. Nici nu e de mirare: în alţi ani, la vremea asta, aveam cel puţin o lună vechime printre troiene.
Ca să ne luăm rămas-bun de la toamna prelungă în mod festiv, îi dedic câteva imagini furate pe Rarău, la Balcon, pe vârf, în spatele Pietrelor Doamnei şi în curtea cabanei Salvamont. Muzica, Maestro!
Am revenit în mare viteză în Balcon, deşi fusesem nu demult, ca să vadă şi Cătălin minunea.
A meritat, nu?
Ne mai vedem, pe zăpadă!
Ieşirea din galerie, cu soarele la asfinţit aliniat aproape perfect cu axa longitudinală a minei.
Abruptul de la gura minei, altădată plin de flori de colţ
Vedere din Balcon
În plan depărtat, Obcina Feredeului.
Popii Rarăului.
În spatele Pietrelor Doamnei.
Vedere spre Ceahlău.
Lângă vârf.
În centru, ultimul plan: Ceahlăul.
1 comentarii:
Faine fotografii. Dar ai noroc de vecinatatea Raraului.
Trimiteți un comentariu